„Pun accentul pe echilibrul interior”

18 aprilie 2019, IMPRESII DIN VIATA SI CARTI CU SVETLANA VIZITIU

https://impresiidinviatasicarti.wordpress.com/tag/pasiuni/

Apreciez întâlnirile cu oamenii care pot conversa, care pot și au despre ce povesti. Apreciez persoanele atente care trec alături de tine și observă până și cel mai mic detaliu din viața ta, cu toate că nu e obligatoriu… Mă închin în fața profesionaliștilor, intelectualilor și a celor entuziasmați de vreo idee. Eu absorb vorbele lor. Atunci dispare sfătoșenia mea de a vorbi prea mult. Aici eu umplu timpul meu prețios cu persoanele deosebite pe care mereu le menționez și promovez. Pentru că ele sunt prea ambițioase și perseverente în munca lor de zi cu zi, precum la fel de modeste și tăcute pentru a se face auzite sau lăudate. Vreau să menționez una dintre aceste persoane, în special, în ajunul Zilei Bibliotecarului. E – Lilia Donică, în prezent, șef-serviciul Promovare la BM B. P. Hasdeu. O frumusețe caldă, senină, cu un chip și un zâmbet ștrengăresc, de copiliță aflată în primii zori ai întrebărilor și frământărilor adolescentine, cu ochii vioi și plini de înțelepciune. O fire poetică, creeativă, cu idei color și proiecte de carte și cele sociale, nu doar în cadrul Bibliotecii Municipale B. P. Hasdeu, pe care se stăruie să le implementeze oriunde poate ea ajuta pe cineva.

Adevăratul curaj constă din dragostea de viață știind tot adevărul despre ea. Și dacă te-ai decis să-ți construiești o carieră, atunci nimeni nu-ți va face o reducere pentru că ai trei copii sau blat – pentru anumite condiții, – la serviciu – ești un profesionist! Și Lilia chiar are trei copilițe, fetițe drăgăstoase și iubite… Atunci când vii la lucru, pe nimeni nu interesează – ai copii mari sau micuți, sau dacă ai anumite probleme nerezolvate. Contează mai mult ceea ce faci decât ceea ce spui! Toți au nevoie să lucrezi bine, să-ți îndeplinești serviciul bine. Rolul bibliotecarului în Moldova include o grămadă de responsabilități, și cu salarii minimalizate… E dificil, și e greu. Nu e chiar grație serviciului, ci mai mult pentru că interiorul care vine din educația ta o cere. În special, atunci când ești și Doctorand în arte vizuale, pe lângă serviciul bibliotecar pe care îl face cu atitudine, perseverență și cu drag. Despre Lilia Donică vorbesc.

Are 37 de ani. Ș-a născut într-un sat frumos, străjuit de păduri seculare, Pohrebeni, raionul Orhei. Acolo a locuit ea împreună cu părinții, bunica, cele două surori ale ei până 1985, după ce s-au mutat în Orhei. Lilia păstrează cu sfințenie acele locuri pitorești, cu oamenii gospodari, ospitalieri și veseli. Este specificul caracterului ei. Chiar și în prezent, atunci când merge în acele locuri, nu încetează să vorbească cu mândrie despre ”nucul de la poartă, iarba din curte, florile din grădină” care-I amintesc vorba lui Druță precum spune ea:”pasărea alba a copilăriei mele”, și o mai așteaptă să revină acasă.

Dezvoltarea personală care dezvăluie personalitatea ei, la fel o datorează părinților, care au avut grijă să le educe cu dragoste de oameni, a tot ce cuprinde valori și frumusețe. În familia lor ca la clasici, – se citea mult, se cânta, se dansa și fiecare preferă pictura. Mămica prepară gustos: deci, a transmis și fiicelor această pasiune. Locuiau deja în oraș, dar părinții reușeau mereu să îmbine armonios munca lor de la serviciu cu cea pe camp. La fel de armonios, preferau să se odihnească: frumos și util! Lilia își aduce aminte că în fiecare zi de sâmbătă, neapărat se dedicau curățeniei stricte, ca apoi duminica, pe care o așteptau cu nerăbdare, să plece la Chișinău, la teatru, la concert, la circ… Neapărat, se plimbau prin parc, la natură împreună…

Era Ziua Familiei lor și se simțeau atât de fericiți împreună… Astăzi, Lilia la fel de mult se dedică propiei sale familei, celor trei fiice ale lor, la fel de mult iubite și alintate…

La Mulți ani fericiți, în continuare, Lilia, – cu dragoste și respect din partea colegilor tale! ❤ (S. Vizitiu)

Câteva dintre Expresiile sau preferințe Maxime de Lilia Donica:

~ “Cine sunt eu? Probabil că emoțiile și sentimentele mă definesc cel mai mult. O fire sociabilă, dornică de autocunoaștere și dezvoltare personală, creativă, energică, cu poftă de a cunoaște ceva nou.
Dar, ca și mulți alții, am și eu partea cea neprelucrată, de aceea mi-am pus ca obiectiv de bază în acest an să pun accent pe echilibrul interior.
~Recunosc că sunt un om încăpățânat, dar echilibrat. Graţie celor şapte ani de-acasă sunt o persoană educată. Aceasta, deseori, mă face să fiu mai rezervată, să nu pot zice nu când, de fapt, ar trebui. Sunt persoana care face bine necondiționat. Ştiu să zâmbesc şi atunci când inima mă doare, dar nu-mi place să fiu intimidată, îmi cunosc bine locul. Prefer să trăiesc şi să gândesc liber, am valorile mele, dorințele mele, viziunile mele. Îmi place când viaţa e plină de culoare. Viaţă colorată, dragi prieteni!”

‘’ Cat e de important sa-ti pui prioritățile!
Așa că in Noul An , va doresc un management bun al timpului sa aveți!!!’’

~Trebuie sa iubesti pe oricine, orice, oricum, numai sa iubesti. – Alexandre Dumas

~’’ Să fim mândri de limba noastră și să avem grijă sa o vorbim corect. Ea va rămâne tezaurul cel mai de preț pentru urmașii noștri’’

~’’ Noi avem modele de dascăli, sper ca intr-o zi vor fi toti.
Orice profesie trebuie sa o faci cu pasiune, devotament, profesionalism și multă dragoste, dacă nu o poți face, schimba domeniul’’

~‘’Ai reușit prin lucrările tale sa ne demonstrezi ce înseamnă performanța, iar creaturile tale fascinante cu o cromatica pastelata a dragostei și compoziții logice, unde fiecare pictura are istoria sa, ne-a bucurat atât ochiul cât și sufletul! Mulțumim mult!

~”Se zice ca adeseori ca durerea il intareste pe om. Nu este nimic mai putin adevarat ca aceasta” Ioan Slavici

~Concentraţi-vă asupra ideii de prosperitate şi lăsaţi restul în seama subconştientului. Veţi observa, cu surprindere, că se vor manifesta o serie de circumstanţe şi ocazii favorabile.(Joseph Murphy, în: Puterea Extraordinară a subconştientului tău)

Date biografice: LILIA DONICĂ: Cunoaște fluent câteva limbi străine, este responsabilă, cu initiativă, organizată, abilități   de lucru la calculator, conduc automobilul (din 2004).
Interese: fashion news, sport (înot sportiv, badminton, aerobica), lectură (psihologie, dezvoltare personală și profesională), creaţie, călătorii, arta culinară, teatru.

Este căsătorită și are trei copii: Ioana-Maria, Ulia, Alia.

Nu încetează să iubească și să spere. Iubirea o înalță și îi dă aripi, speranța o face să treacă peste toate cu demnitate.

 Mai multe despre Lilia:

1988-1996- Şcoala medie de cultură generală nr.3 din or.Orhei;

1989-1993- Şcoala sportivă , or.Orhei;

1993-1996- Şcoala de pictură pentru copii , or.Orhei;

1996-1999- Liceul Teoretic Agricol, profil economie, or.Chişinău;

1999-2004- Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creanga”, or. Chişinău; Facultatea de Arte  Plastice şi Design, specialitatea: designer vestimentar. Tema tezei de licenţă: Balada;

2006-2009 -doctorandă, la zi, arte vizuale. Tema: Designul vestimentar din R.Moldova,

Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Ştiinţe a Moldovei, arte vizuale. Tema: Designul vestimentar din R.Moldova;

2010-2012 masterandă, la zi, specialitatea: management, Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova;

2013-2015 Link-Academy (Prin Autorizația Departamentului de Examinare Internațională Cambridge), CAD Department ;

2019, februarie – Membru Stagiar al Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova.

Pasionată de  tot ce-i nou, nu încetează  să fie prezentă la varii grupuri de dezvoltare personală:

2005 – Curs de „Educaţie financiară”, Universitatea Succesului, Valentin Dolganiuc;

2007- Curs de „Retorica”, Universitatea Succesului, Valentin Dolganiuc;

2010 – Curs de Engleza, intermediary, Centru Educational Qua Vadis;

2011-  Participantă la Proiectul ICO, Chișinău;

2015- Campion Național al CAP, Global Entepreneurship Network Moldova;

2015, aprilie, – Curs de “Dezvoltarea abilităților de conducere pentru femei în afaceri”, DAL consulting, România, Iași;

2016, ianuarie – Angry Business, curs de dezvoltare a afacerii;

2017, decembrie – Curs de “Inteligență emoțională” cu Ludmila Semina Guțu;

2017- Curs de l.engleză, American Language Center, nivelul B2 (intermediate).

Pe parcursul anilor, am încercat mai multe activități, acumulând o experienţa profesională frumoasă:

2005-2007- profesoară de specialitate la Colegiul Republican de Arte “Al. Plămădeală” din mun. Chişinău.

2006 – înterprinzător  Î.I.”Florea-Donica Lilia”, atelier de cusut.

2009-2011- consultant, Consiliul Suprem pentru Ştiinţe şi Dezvoltare Tehnologică, Direcţia politici, management şi monitorizare a ştiinţei şi inovării,  Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova.

2011- 2018 – cercetător științific, Agenția Națională de Cercetare și Dezvoltare (Consiliul Consultativ de Expertiză) al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

2017-2018- cercetător științific, Institutul Patrimoniului Cultural, arte vizuale,  AȘM.

O parte din activitate e dedicate și participărilor la diverse expoziții:

2000 – organizarea de tineret a adunării cetăţeneşti Helsinki din R.Moldova, concurs republican, Premiul special al ICNUR;

2000- participantă la “ 2000 de imagini din anul 2000” Muzeul Naţional de  Etnografie şi Istorie Naturală;

2002-  participantă la “Le geste en liberte”, Franţa, Troyes;

2003-  participantă la expoziţia “ Tineretul creator”, Brâncuşi, mun.Chişinău;

2004 –  participanta la “ Cartea Domnească”, Muzeul Naţional de  Etnografie şi Istorie Naturală, mun.Chişinău;

2004  – prezentarea colecţiei vestimentare “ Balada” la Muzeul Naţional de  Etnografie şi Istorie Naturală, mun.Chişinău; cu ocazia aniversării a 114 ani a muzeului;

2004  – participantă la Festivalul de modă “ Fashion 2004”, Premiată cu I-ul loc, nominaţia folc;

2010  – EXPO de grup,  Biblioteca Științifică Centrală “Andrei Lupan”, Pictură;

2010  – participantă la Bienala Internațională de Artă Decorativă, Lucrarea: Spațiul existenței, Chișinău.

Un loc aparte în activitatea Lilei Donica o constituie  interesul pentru cercetare, inovație, creație. Acest fapt motivează participarea ei la o multidudine de manifestări ştiinţifice, expoziţii, work-shopu-uir, tîrguri, mese rotunde:

  • 6 decembrie 2005-Participantă la Simpozionul anual de comunicări ştiinţifice cu genericul „Omul.Cultura” în incinta Muzeul Naţional de  Etnografie şi Istorie Naturală, mun.Chişinău. Tema: „ Ecourile modei europene în Basarabia Interbelică”.
  • 14-16 mai 2009– Participantă la Conferinţa Ştiinţifică Internaţională “Probleme actuale ale arheologiei, Etnografiei, Etnologiei şi Studiul Artelor” , mun. Chişinău, Biblioteca A.S.M.
  • 20 mai 2009-Participantă la Conferinţa Internaţională de Cercetări Ştiinţifice, (20 mai 2009) Cernauti, Ucraina.Tema: “ Interferenţe bibliografice în designul vestimentar moldovenesc”.
  • 1-2 noimbrie 2011, ISE la 70 de ani, conferiința științifică internatională „Pledoarie pentru educație – cheia creativitații și inovării”, Contribuții privind utilizarea teoriei fractalilor în artă, Anatol Rotaru, profesor universitar, doctor habilitat, U.S.M, Lilia Florea-Donica, doctorandă, Institutul Patrimoniului Cultural
  • 1-2 noimbrie 2011, ISE la 70 de ani, conferiința științifică internatională „Pledoarie pentru educație – cheia creativitații și inovării”, Contribuții privind utilizarea teoriei fractalilor în artă, Anatol Rotaru, profesor universitar, doctor habilitat, U.S.M, Lilia Florea-Donica, doctorandă, Institutul Patrimoniului Cultural
  • 26-28 mai, 2015– Conferința Științifică Internațională “Probleme actuale ale Arheologiei, Etnologiei și Studiului Artelor”, Institutul Patrimoniului Cultural al ASM, Certificat de participare
  • 23-24 martie 2017– Conferința științifică anuală a profesorilor Facultății de Arte plastice și Design a UPS „I. Creangă” din Chișinău.Comunicarea: Abordarea sinergetică în domeniul designului vestimentar, Certificat de participare
  • 30-31 mai, 2017Conferinţa ştiinţifică internaţională „Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare”. Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM, Chişinău. Comunicarea: Viața și activitatea creatorului de brand Valentina Vidrașcu. Certificat de participare
  • 26-28 octombrie, 2017- “Creativitate, Tehnologie, Marketing”, Simpozionul Internațional: ediția a 4-a, Universitatea Tehnică a Moldovei, Facultatea de Textile și Poligrafie, 26-28 octombrie, Chișinău. Comunicarea: Elemente ale ornamentului fractal în vestimentație. Certificat de participare
  • 22 martie, 2018- Conferința științifică anuală a profesorilor și cercetătorilor UPS I.Creangă, Tendințe în arta contemporană și universală. Tema prezentării: Catedrele de design vestimentar din republica Moldova, Certificat de participare
  • 03.2018-12.05.2018- Programul de abilitate pentru fete „Girl Power”, traning, tema: Look-ul personal, Certificat de mulțumire
  • 2018, 30-31 mai, Conferința Științifică Internațională Patrimoniul Cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ediția a X-a. Tema prezentată: Creația artistică a designerului vestimentar Ala Lupu-Leancă, Certificat de participare.

O parte a cercetărilor, studiilor efectuate, le-a publicat în articole din reviste naţionale/internaționale:

  • 2009, iunie- Publicaţie în revista ştiinţifică “Apostolul”, Piatra Neamţ, România ; Tema: „Importanţa designului vestimentar în Moldova”, ISSN-15823121, p.8.
  • 2009 Publicaţie în revista ştiinţifică „ Limba Română”, Chişinău.Tema: „Costumul medieval românesc”, şi „Costumul de  carnaval-Masca”.
  • 2009 Publicaţie în revista ştiinţifică „Academia de Poezie”, Iaşi. Tema: „ Design-ul vestimentar- o evoluţie de milenii”.
  • 5-7 mai 2011– ASM Florea-Donica, Lilia. Integrarea cercetării ştiinţifice a Republicii Moldova în spaţiul european al cercetării: aspecte sinergetice Chişinău, 2011. – P. 476-483. – Bibliogr.: 5 tit.
  • 2017-DONICA L., VATAVU Al. Abordarea sinergetică în domeniul designului vestimentar, În: Probleme ale științelor socioumanistice și modernizării învățământului; seria XIX; vol.III; p.180-192; ISBN: 978-9975-46-33-1.
  • 2017-DONICA L. Elemente ale ornamentului fractal în vestimentație, În: “Creativitate, Tehnologie, Marketing”, Simpozionul Internațional(4;2017; Chișinău). p.162-170; ISBN 978-9975-45-505-3.
  • 2017– DONICA L. Tema prezentată: Viața și activitatea creatorului de brand Valentina VidrașcuÎn: Arta 2017, Seria Arte Vizuale, Arte Plastice, Arhitectură. Serianouă, vol. XXVI, nr.1, p. 147-152, ISSN 2345-1181 (categoria B).
  • 2018, martie, Contribuții privind marketingul intertransdisciplinar în teoria vestimentației moderne,Donica Lilia, cerc.șt. IPC, ziarul „Literatura și Arta”.
  • 2018, Catedrele de design vestimentar din R.Moldova, În: Probleme ale științelor socioumanistice și modernizării învățământului. Materialele conferinței științifice anuale a profesorilor și cercetatorilor UPS I.Creangă, seria XX, vol.III, Chișinău 2018, p.341-352.

 Participantă  la Emisiuni TV / Radio:

  • 2009, Moldova 1, Buna Dimineața cu Lucia Danu, despre modă și stil
  • 2017, mai- Moldova 1, Buna Dimineața, rubrica: Confidențe cu Dumitru Alexei ,
  • 2017, 26 iunie Moldova 1, Buna Dimineața, rubrica: Confidențe cu Dumitru Alexeitrm.md/ro/buna-diminea-a/buna-dimineata-emisiune-din-26-iunie-2017
  • 2018, martie, Radio Moldova, Emisiune de Andrei Viziru, Evenimente culturale. Prezentările de modă din R. Moldova
  • 2018, 19 iunie, Radio Moldova, Emisiune de Andrei Viziru, Tema: Susținerea tezelor de licență a absolvenților instituțiilor de specialitate din R. Moldova.
Reclame

Costumul medieval românesc

Costumul medieval românesc

Arheologia noastră costumară, cu numeroasele
şi efemerele variante ale portului pământean,
oglindeşte pe parcursul ei însăşi Istoria Principatelor Româneşti
cu frământările lor sociale, cu necontenitele lupte pentru libertate.
Al. Alexianu
Referitor la vestimentaţia Ţării Româneşti şi Moldovei din Evul Mediu avem un bogat material documentar datorită, în primul rând, scrierilor lui Miron Costin, Nicolae Iorga, Alexandru Odobescu ş.a., acestea constituind o mărturie de autentică valoare ştiinţifică. Dacă vorbim despre articolele vestimentare reprezentative pentru arta medievală, ar fi bine să amintim de persoanele care se ocupau de garderobă pe acele timpuri, de rolul şi importanţa lor şi de „arhitectonica” costumelor împărăteşti pe teritoriul Moldovei şi al Ţării Româneşti.
Nicolae Stoicescu, în monografia sa apărută în 1968, prezintă originea, organizarea şi atribuţiile sfatului domnesc, în ansamblul său, ca şi originea, evoluţia, atribuţiile şi veniturile fiecărei mari dregătorii în parte. De asemenea, autorul face referiri importante şi la vistiersau protovistier (lat. vestis „haină”). În Ţara Românească, vistierul, unul dintre primii dregători menţionaţi în documentele din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, avea două atribuţii:
1. de a supraveghea strângerea veniturilor ţării şi modul în care se cheltuiau acestea;
2. de a aproviziona curtea domnească cu blănuri şi stofe scumpe, necesare pentru garderoba domnului şi pentru darurile pe care acesta le făcea străinilor.
În a doua jum. a sec. al XV-lea, locul unde se păstrau blănurile domnului se numea vistierie. Spre exemplu, Radu cel Frumos a interzis negustorilor să scoată din ţară blănuri de vulpi, jderi, râşi, acestea păstrându-se în vistieria sa. În Moldova primele menţiuni despre vistieri apar la începutul domniei lui Alexandru cel Bun, februarie 1400, aici ei numindu-se vistiarnici sau vistiari.
Corina Niculescu, în Istoria costumului de curte în Ţările Române, descrie piesele caracteristice pentru costumul bărbătesc: cămaşa brodată cu fir aurit pe guler, pe manşete şi pe piept; şi cel feminin: rochii lungi din mătase şi catifea, cu mantie din brocard sau atlas îmblănit cu hermină şi jderi sau din „scumpe stofe de aur”, închise cu nasturi de argint aurit. În aceeaşi ordine de idei, îi menţionăm, de asemenea, pe Al. Alexianu cu Mode şi veşminte din trecut (1971), pe Andrei Eşanu cu Ştefan cel Mare, 540 ani de la Înscăunare (Combinatul Poligrafic, Chişinău, 2004), pe Nicolae Iorga în scrierile căruia se întâlnesc descrieri ale picturilor murale şi ale icoanelor ce se găsesc în bisericile şi mănăstirile ridicate în acele vremuri, ale gravurilor, frescelor, stampelor etc.
Costumul secolului XIII-XIV din Moldova este reprezentat astăzi prin foarte puţine exemplare, destul de deteriorate, rămânând intacte doar unele podoabe (cercei, podoabe capilare, inele, brăţări), majoritatea fiind de origine bizantină sau imitaţii care se produceau la Kiev. De asemenea, s-au mai păstrat nasturi, cingători, catarame. Problema însă este că majoritatea obiectelor erau aduse din centrele bizantine sau orientale, de către negustorii străini, de aceea nu reflectă o imagine complexă a costumului nostru. Mai relevante sunt portretele din picturile murale ale sec. al XIV-lea, sculpturi, miniaturi, din alte materiale arheologice ş.a.
Spre exemplu, picturile, monedele ş.a. păstrate la curtea de Argeş ne permit să determinăm două tipuri de costume: primul este cu specific militar, ţinând, mai degrabă, de sec. al XIII-lea şi începutul sec. al XIV-lea, iar al doilea tip este cel de curte, din a doua jumătate a sec. XIV. În prima categorie se înscrie, de exemplu, costumul ctitorului de la Strei, zugrăvit pe stâlpul bisericii domneşti de la Argeş. Este format dintr-o tunică strâmtă, cu mânecile lungi, strânse la manşetă, peste care poartă un pieptar vişiniu, răscroit la umeri, închis în faţă cu nasturi până la gât, îngustat pe şolduri cu o curea subţire de piele, care prinde sabia în faţă. Pe cap purta o bonetă ascuţită, iar sub ea o scufie care acoperea părul. În jos – pantaloni strâmţi. Un costum asemănător este reprezentat şi la biserica sf. Nicolae din Argeş.
Până în sec. al XV-lea costumul a avut o înfăţişare europeană, în perioada următoare influenţele vestimentaţiei musulmane au lăsat amprente vizibile asupra îmbrăcămintei voievozilor, a boierilor sau nobililor. N. Iorga stabileşte tendinţele stilului vestimentar în funcţie de perioadele istorice: 1 – până în sec. al XV-lea – sub influenţa costumului oriental şi bizantin; 2 – influenţă occidentală; 3 – revenirea la formele bizantine aduse de fanarioţii greci, dar în sec. al XVIII-lea vor fi preluate elemente din costumul turcesc, 4 – influenţele modei Occidentului.
Costumul voievozilor basarabi este bogat şi strălucitor, format dintr-o jupană(rochie) ajustată pe corp, de culoare roşie-purpurie, mâneci strâmte, guler larg terminat în ciucuri ce se răsfrâng pe umeri şi mantia care se purta peste rochie. Mai aveau şi o tunică, împodobită cu dungi aurite, pantalon,ciorap mulat pe picior, cizmuliţe joase, iar mai târziu, papuci orientali. Pe cap voievozii şi curtenii purtau coroană voluminoasă şi bogat ornată sau bonetă cu calota mai îngustă la bază şi mai lată în partea de sus.
Costumul Doamnei ţării este compus dintr-o haină bogată în stil bizantin, pe cap – o coroană asemănătoare cu cea a voievodului, sub coroană având o coafură foarte elegantă.
La mănăstirea Cozia sau la biserica episcopală de la curtea de Argeş îl putem vedea, în pictura murală, pe somptuosul şi elegantul voievod Mircea cel Bătrân, având pe el o tunică, ciorapi strâmţi cusuţi la genunchi în fir de aur, pantofi ornamentaţi cu vulturi cu două capete. Deasupra poartă hlamidă roşie cu bordură de aur, pe cap – coroană cu trei ramuri.
Veşmintele se confecţionau din stofe de origine apuseană, iar mătăsurile şi catifelele erau italiene sau turceşti, toate aduse de negustorii genovezi, florentini, lioveni, braşoveni sau sibieni. Croiala făcută după tiparele occidentale vădea şi influenţe bizantine. Deseori hainele scumpe erau aduse de peste hotare, dar se confecţionau şi în ţară.
Alexandru cel Bun este reprezentat în haine fastuoase şi elegante de modă poloneză. Pe cap nu poartă coroană, ci pălărie înaltă de stofă păroasă, cu borurile răsfrânte în sus, de provenienţă germană. Alexandru cel Bun mai are şi alte ţinute: cu coronă pe cap şi în caftan bizantin.
Foarte solemnă şi bogată este ţinuta lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, cu mantie lungă de ţesătură cu desene floristice de aur, cu mâneci largi de tip pâlnie, cu gulerul, mânecile şi poalele împodobite cu galoane de fir aurit.
Caracteristică pentru perioada lui Alexandru cel Bun este şi o altă piesă vestimentară – mitra, o pălărie înaltă de postav de culoare roşie, brodată cu fir aurit şi ornată cu pietre preţioase,de origine persană, purtată de arhierei şi arhimandriţi la slujbele religioase. În garderoba acestora mai sunt şi şubele sau cabaniţele, din postavuri scumpe, ţesute cu fir de aur şi de mătase în motive geometrice sau florale. Aceste broderii se regăsesc la Suceava şi Bistriţa, la mănăstirile Putna şi Voroneţ.
Îmbrăcămintea ţărănească era din cânepă ţesută în condiţii casnice, mai târziu va fi îmbogăţită prin ii, fote, catrinţe etc.
În sec. XVI-XVII, îmbrăcămintea va conţine o nuanţă orientală. Piesa de bază – caftanul, în diferite variante, va reflecta amprenta stilului renascentist. Sub caftan se purta anteriul, o haină lungă cu mâneci strâmte, încheiat în faţă cu nasturi până la talie şi încins cu brâu – purtat mai ales de preoţi. Luxul veşmintelor mai este pus în valoare şi de accesorii din aur sau din alte materiale valoroase, aurite (diademe, lănţişoare etc.), ca, de exemplu, în vestimentaţia lui Mihai Viteazul sau a lui Petru Rareş. Foarte luxoasă este şi garderoba lui Vasile Lupu – una dintre cele mai arătoase de pe timpuri: blănuri de samur sau zibelină, haine scumpe de postav din brocarturi veneţiene şi alte ţesături de valoare aduse de la Ţarigrad sau din Extremul Orient, din Germania, Polonia etc.
La sf. sec. XVII putem vorbi de acelaşi lux. Boierii poartă işlicul de catifea roşie şi dulama scumpă, încinsă în talie cu o centură colorată, cu pafta bătută cu nestemate, şi papuci galbeni. Doamnele poartă şi ele pe cap renumitul işlic de samur (căciulă mare de blană ori de postav, de formă rotundă sau pătrată), care reprezenta şi un indiciu privind rangul boierilor.
Portul sec. al XVIII-lea e marcat de influenţa Porţii Otomane. Conform unei note făcute de ofiţerul suedez Von Wrismantell, „portul şi îmbrăcămintea bărbaţilor este o căciulă, pe capul lor pe jumătate ras, iar îmbrăcămintea este după modelul vechilor costume poloneze”.
Oriental sau apusean, luxul domnitorilor şi al boierilor va continua să se menţină. În a doua jumătate a sec. al XVIII-lea apar unele schimbări în stilul garderobei. Anteriul se îmbracă peste dulamă, în loc de sucne vor fi rochiile. Se importă mărfuri apusene (mătăsuri, stofe şi postavuri) de provenienţă engleză, franceză sau germană, cumpărate de negustori români sau greci din târgul de la Lipsca. Domnitorii şi boierii îmbracă haine lungi blănite, guler lat, purtate peste anteriu, pe cap având işlic. Soţiile îmbracă rochii de mătase drapate la piept sau închise în faţă cu nasturi, uşor decoltate, cu talia marcată printr-un colan sau având talia ridicată sub sâni, gulere de dantele, eşarfe brodate cu fir preţios. Peste rochii îşi pun mantii din brocard sau catifea, blănite sau ajustate pe corp. Pe cap poartă turbane lungi şi grele din mătase vărgată, de formă conică, împodobite cu pene şi flori viu colorate.
Pe la sf. sec. al XVIII-lea se observă din ce în ce mai rar ţesăturile strălucitoare cu fir de aur, mătăsuri, catifele cu flori de provenienţă orientală, accentuându-se tendinţele specificului vestimentar românesc.
Bibliografie
1. Alexei Alexianu, Mode şi veşminte din trecut, tom. I-II, Bucureşti.
2. Corina Niculescu, Istoria costumului de curte în Ţările Române, sec. XIV-XVIII, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1970.
3. Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei, Editura Junimea, Iaşi, 1986.
4. Nicolae Stoicescu, Sfatul Domnesc şi marii Dregători din Ţara Românească şi Moldova, Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1968, p. 217.
5. Nicolae Iorga, Z. C. Arbore, Basarabia noastră, 1993.
6. I. Bogdan, Relaţiile, p. 108-109.
7. Doc. priv. ist. Rom., A., veac XIV-XV, p. 8.